Istoricul localităţii

Istoria comunei începe de la daci şi celti, mărturie stau urmele găsite la Dej, pe Dealul Viilor, Nireş, etc.


Descoperirile arheologice de la Castrul Căşeiu şi Ilişua , când Dacia este împărţită în Dacia Superioară şi Dacia Poolissensis este un alt moment important în istoria acestor locuri. Cum teritoriul comunei era graniţa de nord a Imperiului , se presupune că şi în satele comunei s-au statornicit veterani de la castre, care au fost împroprietăriţi după satisfacerea stagiului militar pe aceste locuri şi au contribuit la romanizarea populaţiei. Pe teritoriul satului Sânmarghita s-a găsit o monedă de bronz din vremea împăratului Antunius Pius, fiul adoptiv al împăratului Hadrian, la Nireş un tezaur de monede din vremea împăratului Nero.


Un alt moment important este atestarea documentară a satelor Sânmarghita la 1330 sub numele Tersa Santctae Margarethal, Mănăstirea la 1308 sub numele Scenbenedek.


Istoria de peste 300 de ani a familiilor de nobili Kornis din Mănăstirea , până la reformele agrare din 1921 şi 1945 este atestată pe larg în documentele vremii , Castelul Kornis fiind marturie şi azi pe aceste locuri.
Revoluţia de la 1848 -1849 a prins şi satul Mănăstirea, cauza românilor fiind aparata de 2 (doi) mănăstireni.


Pactul dualist din 1867 prin care Transilvania pierde resturile autonomiei sale politice, este simţit şi pe aceste locuri , populaţia ajungând într-o sărăcie apăsătoare, drept urmare mulţi locuitori părăsesc satele comunei şi pleacă în căutarea unui trai mai bun în alte locuri.


Primul razboi mondial a dus mulţi tineri din aceste locuri să lupte sub drapelul Imperiului împotriva fraţilor români, mulţi dintre ei ne mai întorcându-se acasă.


Unirea Transilvaniei cu România constituie cel mai important moment în istoria acestor locuri, realizându-se începutul unei vieţi noi pentru locuitorii acestor meleaguri.

Înapoi


S.V.S.U.