Istoricul localităţii
Repere istorice
Istoria comunei începe de la daci şi celti, mărturie stau urmele găsite la Dej, pe Dealul Viilor, Nireş, etc.
Descoperirile arheologice de la Castrul Căşeiu şi Ilişua , când Dacia este împărţită în Dacia Superioară şi Dacia Poolissensis este un alt moment important în istoria acestor locuri. Cum teritoriul comunei era graniţa de nord a Imperiului , se presupune că şi în satele comunei s-au statornicit veterani de la castre, care au fost împroprietăriţi după satisfacerea stagiului militar pe aceste locuri şi au contribuit la romanizarea populaţiei. Pe teritoriul satului Sânmarghita s-a găsit o monedă de bronz din vremea împăratului Antunius Pius, fiul adoptiv al împăratului Hadrian, la Nireş un tezaur de monede din vremea împăratului Nero.
Un alt moment important este atestarea documentară a satelor Sânmarghita la 1330 sub numele Tersa Santctae Margarethal, Mănăstirea la 1308 sub numele Scenbenedek.
Istoria de peste 300 de ani a familiilor de nobili Kornis din Mănăstirea , până la reformele agrare din 1921 şi 1945 este atestată pe larg în documentele vremii , Castelul Kornis fiind marturie şi azi pe aceste locuri.
Revoluţia de la 1848 -1849 a prins şi satul Mănăstirea, cauza românilor fiind aparata de 2 (doi) mănăstireni.
Pactul dualist din 1867 prin care Transilvania pierde resturile autonomiei sale politice, este simţit şi pe aceste locuri , populaţia ajungând într-o sărăcie apăsătoare, drept urmare mulţi locuitori părăsesc satele comunei şi pleacă în căutarea unui trai mai bun în alte locuri.
Primul razboi mondial a dus mulţi tineri din aceste locuri să lupte sub drapelul Imperiului împotriva fraţilor români, mulţi dintre ei ne mai întorcându-se acasă.
Unirea Transilvaniei cu România constituie cel mai important moment în istoria acestor locuri, realizându-se începutul unei vieţi noi pentru locuitorii acestor meleaguri.
Descoperirile arheologice de la Castrul Căşeiu şi Ilişua , când Dacia este împărţită în Dacia Superioară şi Dacia Poolissensis este un alt moment important în istoria acestor locuri. Cum teritoriul comunei era graniţa de nord a Imperiului , se presupune că şi în satele comunei s-au statornicit veterani de la castre, care au fost împroprietăriţi după satisfacerea stagiului militar pe aceste locuri şi au contribuit la romanizarea populaţiei. Pe teritoriul satului Sânmarghita s-a găsit o monedă de bronz din vremea împăratului Antunius Pius, fiul adoptiv al împăratului Hadrian, la Nireş un tezaur de monede din vremea împăratului Nero.
Un alt moment important este atestarea documentară a satelor Sânmarghita la 1330 sub numele Tersa Santctae Margarethal, Mănăstirea la 1308 sub numele Scenbenedek.
Istoria de peste 300 de ani a familiilor de nobili Kornis din Mănăstirea , până la reformele agrare din 1921 şi 1945 este atestată pe larg în documentele vremii , Castelul Kornis fiind marturie şi azi pe aceste locuri.
Revoluţia de la 1848 -1849 a prins şi satul Mănăstirea, cauza românilor fiind aparata de 2 (doi) mănăstireni.
Pactul dualist din 1867 prin care Transilvania pierde resturile autonomiei sale politice, este simţit şi pe aceste locuri , populaţia ajungând într-o sărăcie apăsătoare, drept urmare mulţi locuitori părăsesc satele comunei şi pleacă în căutarea unui trai mai bun în alte locuri.
Primul razboi mondial a dus mulţi tineri din aceste locuri să lupte sub drapelul Imperiului împotriva fraţilor români, mulţi dintre ei ne mai întorcându-se acasă.
Unirea Transilvaniei cu România constituie cel mai important moment în istoria acestor locuri, realizându-se începutul unei vieţi noi pentru locuitorii acestor meleaguri.
