Economia
Activităţile de bază desfăşurate în comună sunt în domeniul agriculturii.
Principalii indicatori agricoli pe total comună ( 1999) suprafaţa agricolă totală fiind de 4 484 ha. din care:
Principalii indicatori agricoli pe total comună ( 1999) suprafaţa agricolă totală fiind de 4 484 ha. din care:
din care :
La principalele culturi avem următoarele suprafeţe cultivate şi producţia
- Suprafaţă arabilă - 2 249 ha.
- Suprafaţă păşuni - 1 208 ha.
- Suprafaţă fâneţe - 748 ha.
- Suprafaţă cultivată cu vie - 25 ha.
- Suprafaţă livezi - 254 ha.
La principalele culturi avem următoarele suprafeţe cultivate şi producţia
| Cultura | Suprafaţa cultivată | Producţie în tone |
| Grâu şi secară | 200.00 | 509.0 |
| Orz |
160.00 | 480.0 |
| Porumb |
1 310.00 |
3 537.0 |
| Sfeclă de zahăr |
20.00 | 240.0 |
| Legume | 102.00 | 1 418.0 |
| Cartofi | 100.00 | 1 000.0 |
Suprafaţa ocupată de culturile cu leguminoase este destul de mică (100 ha.) deşi lunca Someşului este favorabilă pentru dezvoltarea legumiculturii.
Cerinţele de prelucrare a materiilor prime locale sunt în domeniul prelucrării pieilor de animale, existând ateliere de marochinărie şi cojocărie la Sînmărghita, Mănăstirea şi Valea Luncii, unde există şi un atelier de confecţionat mături. în localitatea Sînmărghita există o fabrică de sticlă şi gravură pe sticlă şi un atelier de mobilă în curs de amenajare.
Vechile ferme de animale au fost păstrate şi au trecut la deţinătorii particulari, fiind în curs de amenajare la Sînmărghita (grajduri), la Mănăstirea (grajduri şi saivane de oi), Iar la Valea Luncii (grajduri).
Fiind în apropierea râului Someşul Mare, la Mica există o balastieră care valorifică nisipul şi pietrişul din albia râului.
în domeniul turismului există doar la Mica o baza de agrement pe malul Someşului, deşi există şi alte zone favorabile ca dezvoltare a unei baze de tratament, cum ar fi apele sărate din Sînmărghita.
în domeniul serviciilor către populaţie, există magazine si bufete în toate localităţile şi un atelier de reparaţii auto la Valea Luncii.
Reţeaua de prestări servicii către populaţie se dovedeşte deosebit de săracă, atât pentru reşedinţa de comuna, cât şi pentru toate localităţile.
în domeniul serviciilor către populaţie, există magazine si bufete în toate localităţile şi un atelier de reparaţii auto la Valea Luncii.
Reţeaua de prestări servicii către populaţie se dovedeşte deosebit de săracă, atât pentru reşedinţa de comuna, cât şi pentru toate localităţile.
Dezvoltarea activităţilor
Relansarea economică a comunei se poate face prin valorificarea resurselor existente a solului, subsolului şi a forţei de muncă existente în teritoriu.
Propuneri:
Reorganizarea, retehnologizarea şi rentabilizarea unităţilor existente ;
Relansarea economică a comunei se poate face prin valorificarea resurselor existente a solului, subsolului şi a forţei de muncă existente în teritoriu.
Propuneri:
Reorganizarea, retehnologizarea şi rentabilizarea unităţilor existente ;
- reînfiinţarea fermei pomicole (fostă A.E.I.P. Mica) sau a unei asociaţii între proprietarii de terenuri ( Nireş );
- repopularea grajdurilor existente cu animale (bovine, porcine, ovine) şi modernizarea lor, transformându-se în ferme de animale, (Sînmărghita, Mănăstirea şi Valea Luncii);
- modernizarea atelierelor de mobilă, sticlărie ( Sînmărghita ) şi tăbăcărie - marochinărie ( Mănăstirea - Sînmărghita );
- organizarea unei baze de agrement cu dotările corspunzătoare : parcare, duşuri cu apă, bazin de înot, vestiare, bufete (la Mica)
- dezvoltarea reţelei de balastiere pentru valorificarea nisipului şi pietrişului din Someş ;
- dezvoltarea bazei de mecanizare (fostul SMA Mica ). Unităţi necesare a se realiza :
- depozite de cereale
- depozite de fructe
- unităţi de prelucrarea materiilor prime locale :
- linie de preparat sucuri şi gemuri
- linie de conserve cu valorificarea apelor sărate de la Sînmărghita
- fabrică de ţuică ;
- laborator preparate din lapte
- moară.
- asociaţii pe asolamente de culturi, în toate localităţile ;
- ateliere pentru producerea unor articole de artizanat;
- microferme de animale
Folosirea rezervelor de teren existente :
- cultura legumelor în lunca Someşului, cu executarea unor lucrări de desecare, drenaj şi irigaţii;
- cultură mare (grâu, porumb, orz, ovăz), până în zona de deal;
- pomicultură, viticultură, în zona de deal, cu executarea lucrărilor pe curba de nivel;
- păşuni de animale pe dealurile cu pantă mare ;
- lucrări hidroameliorative, de combatere a eroziunii solului şi a inundaţiilor. Asigurarea cu utilităţi pentru toate obiectivele existente si propuse
- alimentarea cu apă ;
- alimentarea cu gaze naturale ;
- canalizarea şi evacuarea apelor uzate ;
- alimentarea cu energie electlcă;
- drumuri asfaltate.
Industria
Industria locală nu valorifică resursele naturale de nisip şi pietriş existente în albia Someşului, resursele de sare de la Sânmarghita şi Nireş, pieile, carnea, legumele, fructele, etc.
Deasemenea puterea apei prin barajul de la Mănăstirea ar putea contribui la relansarea industriei.
Exista un atelier de marochinărie şi cojocărie, un atelier de confecţionat mături, dar la un nivel empiric de organizare economică.
Menţionăm iniţiativa privată din domeniul producţiei şi anume producţia de fier forjat şi cea de mobilier.
Servicii şi comerţ
Reţeaua de prestări servicii nu cunoaşte o dezvoltare deosebită.
Există societăţi comerciale care activează pe domeniul transporturilor, reparaţilor auto şi croitorie. O mai bună prezenţă în satele comunei o au magazinele şi bufetele.
Profilul social-economic şi cultural al comunei Mica
Dezvoltarea social-economică a comunei Mica , dupa anul 1989 a fost şi a rămas în continuare un proces lent, fiind marcat puternic de restructurările care au avut loc în sectorul industrial al oraşelor aflate în imediata apropriere a comunei, de prăbuşirea sistemelor colective de lucru în agricultură.
În toată această perioadă parcursă din 1989 până în prezent a început să se facă simţită iniţiativa privată, dar la o scară foarte mică şi la un nivel elementar.
Despre o dezvoltare economică durabilă nu poate fi vorba atâta timp cât atractivitatea naturală a zonei Mica nu este complementarizată de o dezvoltare a infrastructurii de transport, comunicaţii, a serviciilor publice şi a infrastructurii mediului de afaceri.
În toată această perioadă parcursă din 1989 până în prezent a început să se facă simţită iniţiativa privată, dar la o scară foarte mică şi la un nivel elementar.
Despre o dezvoltare economică durabilă nu poate fi vorba atâta timp cât atractivitatea naturală a zonei Mica nu este complementarizată de o dezvoltare a infrastructurii de transport, comunicaţii, a serviciilor publice şi a infrastructurii mediului de afaceri.
